Potrivit unui studiu Braşovul este oraşul în care se trăieşte cel mai bine. A ieşit pe locul al doilea la capitolul siguranţă şi servicii medicale, după Oradea.

Braşovul a fost desemnat că fiind oraşul cu cel mai avantajos cost al vieţii din România, potrivit unui studiu realizat de platforma de imobiliare Storia.ro şi agenţia de cercetare D&D Research. Cercetarea a fost realizată prin analizarea percepţiei pe care românii o au asupra costului vieţii perceput din oraşul şi cartierul în care locuiesc, raportat la veniturile pe care le obţin.  Braşovul este urmat în clasament de Cluj-Napoca, Oradea, Sibiu şi Piteşti. La coada topul naţional se situează oraşele Reşiţa, Alexandria, Vaslui, Focşani, Piatra-Neamţ.

VIDEO BRASOV CARTIERUL SCHEI

Braşovul este pe locul întâi şi în ceea ce priveşte aerul curat, fiind urmat în clasament de Miercurea Ciuc, Sfântu Gheorghe, Râmnicu Vâlcea, Piatra-Neamţ şi Sibiu.  Braşovul a ieşit pe locul al doilea în topul naţional la capitolul siguranţă şi servicii medicale, după Oradea.

VIDEO BRASOV PIATA SFATULUI

„Costul general al vieţii reprezintă percepţia pe care o au oamenii despre cât de scumpă este viaţa în oraşul în care locuiesc. El înglobează de regulă cheltuielile de zi cu zi, precum coşul de alimente, utilităţile, plata pentru bunurile şi serviciile necesare traiului obişnuit. Pe de altă parte, percepţia despre costul general al vieţii este influenţată şi de beneficiile oferite de traiul într-un anumit oraş. Spre exemplu, un cost al vieţii care pare la prima vedere mai neavantajos, poate fi perceput de către oameni ca fiind mai avantajos în condiţiile în care aceştia simt că au parte de alte beneficii arondate calităţii vieţii. De exemplu, o zonă mai scumpă poate fi şi în acelaşi timp mai sigură, modernă sau mai “, explică Vlad Tureanu, Partener şi Quantitative Research Director în cadrul D&D.

CLIPUL ZILEI

Foarte emotionant! Cainele care plange la mormantul stapanului!

CITESTE SI: Un psihiatru suedez avertizeaza! Ce se intampla cu copiii care sunt lasati sa faca tot ce vor!

unruly-children_opt-min

”Parintii permisivi din Suedia au dat nastere unei generatii de monstri?”, se intreaba Judith Woods intr-un articol cu acelasi titlu publicat in The Telegraph, care pune in discutie efectele modelului scandinav de a-ti creste copilul. Stilul permisiv de a fi parinte creeaza o generatie de tineri adulti fara empatie sociala, care, dupa o copilarie de rasfat, sfarsesc prin a fi dezamagiti in viata, sustine psihiatrul suedez David Eberhard, tatal a 6 copii. Potrivit acestuia, ”a-i spune NU unui copil nu este acelasi lucru cu a bate un copil”.

Eberhard afirma: ”Traim in epoca copiilor desfranati si needucati, iar parintii prefera sa nu intervina in proces. Atunci cand cineve incearca sa le indeplineasca functia de parinte sau ii critica copiii pentru o conduita inadecvata sau necorespunzatoare mediului sau ocaziei, acestia devin extrem de frustrati. Anterior, societatea noastra a fost o societate a adultilor. Au existat aceleasi valori in ceea ce priveste problemele de educatie. In cazul in care copilul a avut un comportament necuviincios, oricine putea sa se apropie si sa-i faca observatie cu spusele ”Nu e frumos cum te porti, termina”. O astfel de coerenta nu mai exista astazi. Noi, adultii, nu suntem acum responsabili unul pentru celalalt, dar numai pentru copiii nostri”.

In noua sa carte ”Copiii la putere” psihiatrul suedez scrie despre educatia liberala ca o metoda care renunta la constrangeri si pedepse si sustine ca vinovati sunt parintii care nu se comporta ca adulti responsabili. Acestia considera ca trebuie sa devina cei mai buni prieteni ai copiilor: coboara la nivelul lor si nu indraznesc sa le contrazica si sa stabileasca anumite limite. Parintii nu mai decid nimic si doresc sa fie la fel de cool si rebeli ca si odrasla lor. Acum societatea noastra e compusa in intregime din adolescenti.

Psihiatrul sustine ca acest stil de a-ti lasa copilul sa fie seful a esuat; ca dovezi, el arata catre prabusirea disciplinei in scoli si a calitatii actului educational, dar si spre cresterea ingrijoratoare a tentativelor de sinucidere in randul adolescentilor.

Eberhard avertizeaza insa ca problemele sociale sunt in crestere in scolile din Suedia, unde elevii refuza in mod obisnuit sa urmeze instructiunile profesorilor, iar problemele continua in ceea ce el numeste o viata adulta neimplinita. Potrivit acestuia, ”asteptarile lor (copiilor) sunt prea mari si viata e prea dura pentru ei. O vedem in tulburarile de anxietate si de automutilare, care au crescut in mod dramatic”.

”Tinerii din Suedia tind sa fie foarte dezamagiti in viata, mai ales in jurul varstei de 20 de ani”, sustine Eberhard, care precizeaza ca desi se inregistreaza o scadere a sinuciderilor, “exista o crestere uriasa a tentativelor de sinucidere, mai ales in randul fetelor cu varste cuprinse intre 15 si 25 de ani”.