Situaţie îngrijorătoare în judeţul Vâlcea: lihnite de foame, animalele sălbatice dau tot mai dese atacuri în gospodării, dar şi în culturile agricole. În Ţara Loviştei, în partea de nord a judeţului, urşii au ucis zeci de animale, iar în zona de sud, oamenii sunt exasperaţi din cauza porcilor mistreţi.

VIDEO MAI JOS

Animalele sălbatice sunt văzute tot mai des, în ultima vreme, în aglomerările urbane, nu doar în cele rurale, unde deja s-au învăţat cu prezenţa umană.

La Perişani, în ultimele săptămâni, urşii au ucis zeci de animale, iar autorităţile nu exclud posibilitatea ca aceştia să atace şi omul. În Călimăneşti, oamenii au filmat porcii mistreţi în oraş, acum câteva luni, iar în urmă cu nici o lună turme de porci mistreţi au apărut într-unul din cartierele mărginaşe ale Râmnicului.

Pe YouTube au fost postate imagini cu mistreţii care se plimbă nestingheriţi prin staţiunea Călimăneşti Căciulata. 

sursa video Youtube.

În nordul judeţului, dacă nu zilnic, o dată la două zile se înregistrează plângeri din partea localnicilor cu atacurile date de urşi. Autorităţile sunt convinse că este vorba despre mai multe animale sălbatice, pentru că pagubele sunt provocate în zone diferite.

Tot pe YouTube am descoperit un filmuleţ despre un urs care atacă nişte ovine, situaţie similară celei din Perişani – Vâlcea, din ultima perioadă.

 

Ursoaice cu pui au fost văzute între cele două sate componente ale comunei. Deocamdată au fost ucise doar animalele domestice aflate la păşunat pe islaz. A căzut pradă inclusiv un bou de peste 800 de kilograme, la începutul acestei săptămâni, iar oamenii susţin că se tem să mai iasă din curţi.    Până acum au fost ucise: două bovine, un măgar, patru porci şi 15 oi. Atacurile s-au îndesit în ultimele două săptămâni.

Ca în toate localităţile păgubite şi la nivelul comunei Perişani s-a constituit o Comisie de constatare a pagubelor produse de animalele sălbatice. Astăzi a avut loc cea de-a treia acţiune a acesteia, la care au luat parte primarul Ion Sandu şi reprezentanţi ai Agenţiei de Mediu, ai Direcţiei Agricole, dar şi de la Direcţia Sanitar-Veterinară, Fondul Cinegetic şi Garda Forestieră, însoţiţi de jandarmi. S-au întocmit procese verbale de constatare şi dosare pentru despăgubiri, care au fost depuse la Agenţia de Mediu, dar autorităţile spun că nu îşi pun prea mari speranţe.  S-a solicitat sprijinul prefectului de Vâlcea, Florian Marin, pentru ca problema să fie cunoscută la nivelul Guvernului şi să se ia măsuri.

Un paznic de la AVPS Râmnicu Vâlcea a declarat astăzi că „animalele s-au înmulţit foarte mult, în ultima vreme”.   În zona de sud, în mai multe comune, printre care: Stăneşti, Măciuca, Scundu, Şuşani, Guşoeni, Glăvile sau Creţeni, mistreţii au dat iama în culturile de porumb sau cartof.   În privinţa limitărilor pagubelor provocate de porcii mistreţi, un primar vâlcean a găsit o soluţie: Ion Spârleanu, din comuna Creţeni, le-a cerut asistaţilor social să păzească prin rotaţie culturile de porumb, pregătind un proiect de hotărâre de Consiliu Local în acest sens, care a intrat în vigoare cu data de 1 august.

Beneficiarii de ajutor social merg în teren însoţiţi de paznicii Primăriei, dotaţi cu semnale sonore care să sperie animalele. Acestea fac ravagii de cel puţin două săptămâni. O parte dintre săteni şi-au împrejmuit culturile care în acest an, datorită precipitaţiilor, sunt mult mai bogate faţă de anii trecuţi.   Din cele aproape 100 de cereri de daune emise de anul trecut încoace, nici una nu a fost aprobată. Altfel spus, nici un vâlcean nu a fost despăgubit. Cu un an înainte, dintr-un număr similar de cereri, doar patru persoane au primit bani. Valoarea pagubelor din sezonul 2017 – 2018 se ridică la aproximativ 37.000 de lei, potrivit autorităţilor.   Pe YouTube au fost postate imagini cu mistreţii care se plimbă nestingheriţi prin staţiunea Călimăneşti Căciulata.

Sursa: avevarul.ro

CLIPUL ZILEI

Foarte emotionant! Cainele care plange la mormantul stapanului!

Citeste si: Cum ar arata un regim de intinerire

Cum ar arata un regim de intinerire

O alimentație sănătoasă ar trebui să însemne cât mai multe legume și fructe, pește, puțină carne albă, cât mai puțină
carne roșie, prudență la excesul de grăsimi animale, evitarea pe cât posibil a zahărului, migrarea către alimente cât mai
puțin procesate. Pare simplu, dar în realitate foarte puțini oameni respectă aceste recomandări, fără ca măcar să
îmbrățișeze alt termen deosebit de important: moderația. În tot și-n toate.

Ne aplecăm asupra unui studiu interesant despre sănătatea creierului și punem accentul în acest material pe verdețuri,
care ar trebui să se găsească zilnic în orice dietă, chiar în fundamentul ei. Verdețurile înseamnă foarte puține calorii (23
kcal la 100 de grame), majoritatea mineralelor și vitaminelor, grăsimi sănătoase, fibre din abundență, puține zaharuri,
zero colesterol.

Rezultatele studiului (s-au analizat 960 de oameni pe o durată medie de 4.7 ani, cu o vârstă medie de 81 de ani) au fost
publicate în Neurology, cu sinteză și comentarii pertinente pe Medscape. Concluziile au fost că o dietă cu o porție de
verdețuri pe zi conduce la încetinirea deteriorării funcției cognitive, la menținerea tonusului mintal și la o stare generală
congruentă cu o vârstă cu 11 ani mai mică raportată la subiecții care nu au consumat alimente echivalente.

Conceptul ești ceea ce mănânci pare că se potrivește de minune în sănătatea creierului. Verdețurile, bogate în α-
tocoferol, vitamina K,  luteină, folați, kaempferol și alți compuși naturali par a duce la un proces de îmbătrânire încetinit.
Datele actuale nu pot fi utilizate pentru a păcăli o dietă, crezând că atunci când consumăm multe verdețuri vom putea
crește și alimentele nocive. Moderația ar trebui păstrată, doza fiind regină în orice, respectând recomandările aparent
simple de la începutul materialului. Introducerea exercițiului fizic contribuie la suplimentarea efectelor pozitive. Evitarea
fumatului și consumul cât mai mic de alcool (20 grame pe zi la cei care beau deja, spre exemplu vin roșu, au efecte
cardio- și neuroprotectoare¹) sunt cruciale în menținerea sănătății.

Exemple de verdețuri: salată verde, varză, varză kale, spanac, broccoli, rucola, țelină, frunze de caper, andivă, pătrunjel.
Toți compușii amintiți, găsiți în verdețuri, sunt cunoscuți pentru acțiunile protectoare de la nivelul creierului. Nu credem
neapărat în efecte țintite pe organ – ei vor avea repercusiuni pozitive asupra întregului organism, de aceea recomandăm
includerea lor, cu moderație, în dieta zilnică.